Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe [ X ]

Dacă asfaltările drumurilor județene din Brăila sunt obiectul anchetei derulate de procurorii DNA în dosarul baronului Gheorghe Bunea Stancu, asfaltările efectuate în ultimii ani pe drumurile din județul Galați fac obiectul altei anchete a DNA Galați, declanșate în urma a două sesizări ale conducerii Consiliului Județean (CJ) Galați. Și în dosarul referitor la asfaltările de la Galați este vehiculat numele firmei Tancrad SA Galați, către care orienta și Bunea Stancu o mare parte din contractele de asfaltare de la Brăila.

Neregulile au fost descoperite de conducerea CJ Galați după ce funcționarii din subordine au încercat să constituie comisia de recepție ce urma să efectueze recepția finală a lucrărilor pe 30 ianuarie 2013, când drumurile județene erau acoperite de zăpadă. Această ”inițiativă” i-a dat de bănuit președintelui CJ Galați, Nicolae Bacalbașa, că recepțiile lucrărilor se fac formal, în avantajul asfaltatorilor. După ce a fost schimbată componența comisiei de recepție, s-a încercat recepționarea lucrărilor, dar nu a fost dusă la bun sfârșit pentru că în majoritatea cazurilor au fost descoperite mari nereguli. Au fost comandate expertize tehnice, realizate de ICCF București și expertul Ștefan Cioș, dar și o expertiză financiară, care a pus în evidență ilegalitățile prin care a fost furat banul public. În cele două sesizări adresate de CJ la DNA sunt menționate ilegalitățile din 17 contracte de reabilitări de drumuri județene. Aceste lucrări au fost efectuate în mandatul în care președinte al CJ Galați era actualul deputat UNPR Eugen Chebac, între Bacalbașa și Chebac existând o rivalitate de la alegerile locale din 2012.

Prima metodă de furt: schimbarea mixturii asfaltice

Una din modalitățile de furt al banului public este înlocuirea mixturii asfaltice prevăzute în proiect. În general, pentru stratul de uzură al unui drum cu trafic intens sunt utilizate mixturi rezistente, cum ar fi mixtura asfaltică stabilizată cu fibre (MASF), care are în compoziție granule de cauciuc ce îi conferă o foarte bună durabilitate în condiții de trafic intens, prelungind durata de utilizare a drumului. La drumuri cu trafic scăzut sunt utilizate mixturi cu compoziție mai puțin rezistentă, ca betonul asfaltic cu bitum (BA). Mixtura MASF 16 costă 260 lei/tonă, iar mixtura BA 16 costă 248 lei/tonă. Cu toate că în proiecte și în caietele de sarcini era impusă utilizarea mixturii MASF 16, analizele de laborator au demonstrat că stratul de uzură al acestora nu este nici măcar din BA16, având o compoziție mult mai puțin rezistentă. La expertiza financiară extrajudiciară au fost constatate mai multe nereguli, cele mai multe în cazurile unor lucrări executate de Tancrad SA Galați. Spre exemplu, la reabilitarea unui sector de 4 km din DJ 251 A Matca-Corod–Drăgușeni, lucrări în valoare de 2,69 milioane lei, oamenii Tancrad-ului nu au realizat conform proiectului șanțurile laterale, acostamentele și podețele, iar stratul de uzură nu era la calitatea prevăzută în proiect, având multiple fisuri longitudinale și transversale. Totuși, Tancrad a încasat 2,58 milioane lei, mai având de încasat doar garanția de bună executare a lucrărilor, de 0,1 milioane lei! Analizele de laborator au stabilit că nu a fost folosită mixtură MASF 16, ci mixtură BA 16.

Bani încasați din „îngustarea“ carosabilului cu 1,5-2 m

Altă metodă de sifonare a banului public la asfaltări este îngustarea porțiunii pe care se face asfaltarea. Noua comisie de recepție a descoperit că un drum județean care, potrivit proiectului, trebuia să aibă o lățime a carosabilului de 5,5 metri are în realitate numai 3,5 metri. Numai prin această ”îngustare” a suprafeței de drum ce a fost asfaltată firma a redus considerabil costurile materialelor utilizate și ale manoperei. Factura a rămas la fel. În pofida acestei nereguli, totuși membrii vechii comisii au semnat pentru recepționarea lucrărilor. Drumul DJ 242 H, de acces în comuna Rădești, ar fi trebuit să aibă, conform proiectului, lățimea de 4,2 metri, dar în realitate are numai 3,5 metri.

Asfaltatorii își câștigă banii cu complicitatea membrilor comisiilor de recepție și prin subțierea stratului de uzură a drumului. Un exemplu este cazul reabilitării, tot de către Tancrad, a 4 kilometri din drumul DJ 251 B, Blânzi – Cerțești – Bălăbănești, contractul fiind în valoare de 2,26 milioane lei. Pe un sector de 3 km din cei 4 km asfaltați de Tancrad, stratul de asfalt era cu 1,5 cm mai subțire. Trebuia să fie de 4 cm și avea grosimi între 1 cm și 2,5 cm. Vechea comisie de la CJ a recepționat lucrarea, deși, pe lângă problema cu asfaltul, mai erau lucrări neexecutate în valoare de 203.000 lei, iar materiale în valoare de zeci de mii de lei nu se regăseau în lucrările executate. Totuși, Tancrad a încasat cele 2,26 milioane lei. La DJ 261A, Scânteiești – Frumușița, tot Tancrad a primit contractul în valoare de 7.210.829 lei pentru reabilitarea a 5,4 km de drum. În expertiză se spune că „suma de 7.210.829 lei a fost acceptată la plată și plătită, fără să fie îndeplinite condițiile cantitative și calitative prevăzute în proiect și în contractul de execuție“. Pe DJ 252 G, dintre Țepu și Buciumeni, între kilometrul 5+400 și kilometrul 9+000, stratul de lidonit trebuia să aibă 20 de centimetri. În realitate este cu mult mai subțire. Valoarea contractului este de peste 500.000 de lei, lucrarea fiind executată de SC Romsit Construct SRL.

Alți bani, altă distracție: marcajele rutiere

Alte lucrări care nu au fost recepționate din cauză că erau de proastă calitate sunt cele de trasare a marcajelor rutiere. La câteva luni de la marcare, acestea nu mai erau vizibile. Potrivit șefului Direcției de Drumuri și Poduri din cadrul CJ Galați, Nicu Năvădaru, pe lângă asfaltări, Tancrad a mai executat și astfel de lucrări: „Bineînțeles că a primit marcaje. Și nu numai Tancrad, ci și niște «aripioare» ale dânșilor, alte societăți comerciale care țin tot de Tancrad“.

În ierarhia contractelor atribuite conduce Tancrad

Ca și pe moșia baronului din Brăila, și la Galați Tancrad este firma care a derulat cele mai multe contracte de asfaltări pe drumurile județene. Năvădaru spune că nu poate preciza o sumă totală a valorii contractelor încheiate de CJ Galați cu Tancrad, dar a dat un exemplu: „Vă dau exemplu numai trei drumuri, DJ 251 A, DJ 251 B și DJ 261 A. Numai pentru lucrările executate pe aceste trei drumuri valoarea lucrărilor este de 126 de miliarde de lei vechi, adică 12,6 milioane de lei noi“. În afară de Tancrad SRL, alte firme gălățene care au efectuat reabilitări și asfaltări de drumuri sunt SC Romsit Construct SRL („care are 11 drumuri județene“), SC Astandic SRL, SC Calctop Consult SRL, Cricons SRL, Construcții Feroviare SA, Dunatrans SRL.

Integral pe România Liberă



Comentarii

Adaugă comentariu

Pentru a putea comenta pe ziare.ro trebuie să:

  1. Introduci o adresă validă de email în câmpul de mai jos. Vei primi un mesaj.
  2. Accesezi link-ul din mesajul primit.
  1. Este nevoie să urmezi acești pași o singură dată dacă utilizezi același browser.