Protecția datelor cu caracter personal. Site-ul ziare.ro utilizează cookie-uri. Navigând în continuare, vă exprimați acordul pentru utilizarea cookie-urilor. Click pentru a afla mai multe. [ Accept ]

Una dintre cele mai aşteptate autostrăzi din România, care urma să fie realizată pe una dintre cele mai aglomerate rute rutiere,anume Valea Prahovei, riscă să rămână un frumos proiect pe hârtie. La şase luni de la momentul la care premierul Victor Ponta anunţa desemnarea unui câştigător (consorţiul Vinci, Strabag şi Aktor) finanţarea proiectului nu este asigurată, termenele anunţate în mod repetat pentru semnarea contractului sunt încălcate. Procedura pare a se derula prin încălcarea legii. Termenul în care firma câştigătoare a procedurii de atribuire prin ­concesiune trebuie să vină cu finanţarea este unul dintre elementele de performanţă în funcţie de care se face departajarea celor ce doresc contractul. În cazul de faţă acest termen a lipsit, iar Compania de Autostrăzi a acordat firmelor Vinci, Strabag şi Aktor tot timpul din lume pentru a veni cu banii, însă acestea nu arată că pot face rost de ei.

Semnale de alarmă în acest sens au fost trase în primăvara acestui an inclusiv de FMI. Guvernul ar dori „semnarea unui contract comercial în aprilie şi începerea lucrărilor pregătitoare chiar înainte ca termenii financiari să fie conveniţi, iar resursele identificate”, arăta FMI în luna aprilie în raportul de ţară. Situaţia seamănă cu cea din 2003, când în doar câteva săptămâni Guvernul Năstase a acordat firmei americane Bechtel un contract cu o valoare finală necunoscută. Acum cele trei firme sunt favorizate cum a fost şi firma Bechtel în 2003.

„Posibila finanţare din partea BEI şi BERD către potenţialii investitori este pusă în pericol dacă selecţia unui concesionar câştigător nu este derulată în concordanţă cu practicile lor (ale BERD şi BEI – n.red.) şi prevederile din directivele europene relevante”, se arată în raportul de ţară. Programată să coste, conform studiului de fezabilitate iniţial, 1,2 miliarde euro, autostrada Comarnic-Brașov s-a scumpit la 1,8 miliarde euro, România urmând să plătească, însumat, în perioada concesiunii peste 4 miliarde de euro. La această sumă se nasc întrebările: Justifică utilitatea socială a autostrăzii efortul financiar uriaş, dobânzile imense plătite bancherilor şi ratele achitate concesionarilor? Nu era mai bine dacă autostrada se construia măcar parţial cu bani de la bugetul de stat sau obţinuţi din emisiune de titluri, iar apoi se concesionau doar opera­rea şi întreţinerea? În siguranţa de care a dat dovadă, CNADNR a făcut o eroare grosolană. Compania a conceput proiectul astfel încât întreaga finanţare să vină de la bănci. În condiţiile în care ţări precum Spania, Franţa, Italia au fiecare mii de kilometri de autostradă realizată în concesiune, cei 60 de kilometri dintre Comarnic şi Braşov par a fi o sarcină prea grea pentru compania condusă de Narcis Neaga. El a gestionat şi în 2008 o tentativă de concesiune a acestei autostrăzi, eşuată şi atunci.

Potrivit unui răspuns dat Mediafax de către CNADNR, în prezent sunt în desfăşurare “activităţile prealabile” semnării contractelor de finanţare şi al celui de concesiune pentru autostrada Comarnic-Braşov şi se precizează că obţinerea finanţării pentru un proiect de acest tip presupune “un proces laborios”, cu multe etape. “În prezent se desfăşoară activităţile prealabile semnării contractelor de finanţare şi contractului de concesiune de lucrări publice privind proiectarea, construirea, finanţarea, operarea şi întreţinerea Autostrăzii Comarnic-Braşov”. ­CNADNR afirmă că procesul include analiza de tip „due diligence“ din partea băncilor interesate în finanţarea proiectului. Aceeaşi analiză due-diligence era invocată în martie de către fostul ministru Dan Şova pentru a justifica întârzierea. ”Am ajuns la o concluzie cu instituţiile financiare internaţionale: până prin luna iunie îşi pot face due diligence şi aprobarea în comitetul creditorilor în aşa fel încât în iunie să putem semna acest contract”, spunea el atunci.

Integral pe România Liberă